Tag: spermograma

22
mai

Despre infertilitatea masculina

Despre infertilitatea masculina

Infertilitatea nu este o problema a ,,ei” sau a ,,lui”, este o problema a cuplului si trebuie tratata ca un intreg. De multe ori insa, acest aspect se trece cu vederea si vedem cazuri in care doar pacienta are investigatii facute, iar partenerul nu are nicio analiza efectuata pe motiv ca: „el nu are nimic”, „am zis sa vedem ca este totul bine la mine si apoi vine si el”, „el a mai obtinut sarcini cu alte femei in tinerete” s.a.. Acest lucru nu face decat sa destabilizeze psihologic cuplul, impregnand sentimentul de vinovatie si neputina asupra pacientei. Mai rau, se amana o perioada lunga de timp diagnosticul corect si complet al infertilitatii, determinand astfel si scaderea ratei de succes.

De multe ori singurul lucru pe care il prezinta pacientul este o spermograma. Insa, cand discutam despre diagnosticul infertilitatii masculine, trebuie sa luam in calcul mai multi parametri, nu doar o simpla spermograma. Un alt aspect important este modul de efectuare a spermogramei, deoarece aceasta este o analiza a carei acuratete depinde de experienta celui ce o efectueaza si de criteriile utilizate pentru interpretare. In 2010 OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) a definit niste criterii stricte pentru spermograma ce trebuie respectate pentru a putea stabili un diagnostic corect.

In momentul in care avem de a face cu infertilitate de cauza masculina trebuie sa stabilim si posibilele cauze: cauze pretesticulare (stimularea inadecvata a testiculelor de catre hormonii de la nivel cerebral), cauze testiculare (afectiuni ale testiculelor) si cauze posttesticulare (obstructii, afectarea ejacularii si disfunctiile erectile).

Care sunt principalele afectiuni asociate cu infertilitatea masculina?

  • Criptorhidismul (absenta coborarii fiziologice a testiculului in scrot)

  • Varicocelul

  • Traumatisme testiculare

  • Torsiuni ale testiculelor

  • Infectii ale testiculelor, epididimului, prostatei sau veziculelor seminale

  • Interventii chirurgicale ce intereseaza testiculele sau canalul inghinal

  • Tratamente pentru afectiuni oncologice: Chimioterapie/Radioterapie

  • Tumori testiculare

Care sunt principalii factori de risc asoctiati cu infertilitatea de cauza masculina?

  • Varsta

  • Stilul de viata (consumul de tutun, alcool sau droguri)

  • Sedentaritatea si obezitatea

  • Cresterea temperaturii de la nivelul testiculelor: sauna in mod frecvent, expunerea la caldura constanta la locul de munca (brutarii, bucatarii, soferi profesionisti)

  • Expunerea la radiatii

De ce este importanta anamneza amanuntita a pacientului si ce informatii ne poate aduce?

Anamneza poate aduce informatii importante privind factorii etiologici ai infertilitatii, precum si posibilii factori de risc ce ar putea fi corectati prin inlaturarea lor.Va vom da cateva exemple de situatii ce pot influenta fertilitatea pacientului si care de multe ori sunt trecute cu vederea: pacient nascut prematur sau din mama expusa la radiatii, testiculele necoborate la nastere, reducerea volumului testicular uni sau bilateral, oreionul din copilarie/adolescenta cu afectare testiculara, accidente ce intereseaza zona genitala, operatiile de hernie inghinala, expunerea la pesticide, ingrasaminte si alte substante utilizate in agricultura, expunerea la lacuri, vopsele si diluanti.

Un alt aspect sensibil, asupra caruia daca nu se insista, multi pacienti nu il mentioneaza este prezenta unei disfunctii erectile, libidou scazut sau ejacularea precoce. Toate aceste aspecte pot reprezenta semnale de alarma ce arata dereglari hormonale corectabile.

Spermograma: cand, cum si ce ne arata?

Cand? Spermograma este o analiza esentiala in diagnosticul infertilitatii de cuplu, de aceea orice cuplu ce se confrunta cu probleme de infertilitate trebuie sa efectueze o spermograma intr-un centru de Reproducere Umana Asistata. Prezenta unei spermograme in parametrii normali nu certifica faptul ca acel cuplu va obtine garantat o sarcina. Spermograma trebuie interpretata in context clinic tinand cont si de alte afectiuni prezente la pacient.

Cum? Proba se recolteaza, de preferat, la sediul clinici in recipiente speciale date de clinica. De ce sunt importante aceste doua aspecte? Recipientul este important pentru a nu exista o contaminare bacteriana ce ar influenta spermocultura si pentru faptul ca unele recipiente sunt facute din materiale ce sunt toxice pentru spematozoizi. Abstinenta sexuala a pacientului ar trebui sa fie intre 2-5 zile. De ce este important acest aspect? Testiculele dumneavoastra produc in mod constant spermatozizi ce sunt depozitati in epididim. Rezervorul spermatozoizilor se umple in aproximativ 2-3 zile, deci daca recoltati cu abstinenta mai mica de 2 zile vom avea ca rezultat mai putin spermatozoizi decat aveti in mod normal la o capacitate maxima a rezervorului. Este bine sa aveti o abstinenta mai mare de 5-7 zile? Raspunsul este clar NU! Cu cat spermatozoizii stagneaza mai mult in rezervor, cu atat vom avea o mobilitate mai scazuta a lor si multi spermatozoizi morti.

Sfaturi practice:

  • Nu utilizati lubrefianti sau prezervative cand doriti sa recoltati, deoarece influenteaza negativ rezultatul

  • Tineti aproape recipientul de recoltare pentru a nu pierde primul ejaculat. In primul ejaculat se afla o cantitate importanta de spermatozoizi de calitate. Daca ati pierdut primul ejaculat, anuntati embriologul si reprogramati o noua spermograma pentru a avea un rezultat complet

  • Cand doriti sa efectuati o noua spermograma de control sau de verificare a unui tratament, fiti atent sa aveti acelasi numar de zile de abstinenta ca prima spermograma si sa utilizati acelasi centru de analiza, altfel acuratetea comparatiei scade.

Ce ne arata spermograma?

Concentratia. Arata cati spermatozoizi sunt intr-un mililitru de ejaculat. Limita inferioara este de 15milioane/ml. Tot ce este sub aceasta valoarea este denumita oligozoospermie. Lipsa completa a spematozoizilor se numeste azoospermie iar prezenta doar catorva spermatozoizi se numeste criptozoospermie.

Motilitatea. Spermatozoizii sunt incadrati in diverse grade de motilitate in functie de capacitatea lor de a „inota”. Cand mai putin de 32% din spermatozoizi sunt motili vorbim despre astenozoospermie.

Morfologia. Forma si dimensiunea spermatozoizilor este analizata cu ajutorul unei coloratii speciale. Pentru a putea spune ca pacientul are o morfologie in limite normale, trebuie ca minim 4% din spermatozoizi sa fie normali. Cand morfologia este sub valoarea de 4% discutam despre teratozoospermie.

Leucocitospermia. Prezenta de leucocite in sperma peste valoarea de 1milion/ml este considerata anormala si denota de cele mai multe ori o infectie. De ce este important de verificat acest lucru? Pentru ca ne poate atrage atentia asupa unei infectii si pentru ca leucocitele produc radicali liberi de oxigen ce altereaza spermatozoizii.

MAR testul. Acest test verifica prezenta anticorpilor antispermatici. Cum si cand apar acesti anticorpi? Ori de cate ori spermatozoizii intra in contact cu sistemul imun al pacientului: in cazul traumatismelor testiculare, operatii de varicocel, operatii de hernie inghinala. Cand sunt prezenti mai mult de 50% atunci au o semnificatie clinica importanta. Acesti anticorpi determina o aglutinare a spermatozoizilor impiedicand peneretrarea si progresia prin glera cervicala sau penetrarea ovocitului.

Dr. Radu Maftei

25
mart.

Azoospermia

Azoospermia

Ce este azoospermia?

Azoospermia este definita ca absenta spermatozoizilor in ejaculat. Incidenta azoospermiei este raportata ca situandu-se la cca 5-10% din totalul cazurilor de infertilitate masculina.

Care sunt simptomele intalnite in caz de azoospermie?

Din pacate, in cazul azoospermiei, de regula, nu sunt prezente simptome. Pacientul nu prezinta disfunctii erectile sau esec de obtinere a orgasmului. De asemenea, o intrebare des intalnita este aceea daca ejacularea precoce are legatura cu azoospermia. Raspunsul este clar NU!

Care sunt cauzele azoospermiei?

Diagnosticul initial de azoospermie se pune cu ajutorul spermogramei. De regula, se prefera efectuarea a doua spermograme la distana una de alta pentru a avea confirmarea diagnosticului.

Dupa ce diagnosticul de azoospermie este confirmat, incep investigatiile suplimentare pentru a stabili tipul si cauza azoospermiei. Exista doua tipuri de azoospermie: azoospermia de cauza obstructiva si azoospermia de cauza non-obstructiva. Daca in cazul azoospermiei obstructive exista o obstructie ce blocheaza eliberarea spermatozoizilor in ejaculat, in cazul azoospermiei non-obstructive exista o deficienta in producerea spermatozoizilor. Pentru a intelege mai bine, le vom lua pe rand.

Azoospermia de cauza non-obstructiva.

Cand vorbim despre azoospermia de cauza non-obstructiva, trebuie sa stabilim daca este vorba despre o cauza endocrinologica, ce determina absenta producerii de spermatozoizi, sau este vorba despre o insuficienta testiculara.

Azoospermia de cauza endocrinologica. In termeni medicali o denumim Hipogonadism Hipogonadotrofic. La nivelul creierului exista doua structuri importante cu rol in spermatogeneza: hipotalamusul si hipofiza.

Hipotalamusul este o zona din sistemul nervos central ce primeste informatii de la diferite zone ale corpului si raspunde prin producerea unor hormoni pentru a mentine echilibrul. Cu alte cuvinte, el face legatura dintre sistemul nervos si sistemul endocrin.

Hipofiza este o glanda ce produce hormonii necesari pentru functionarea corecta a testiculelor. Hipofiza secreta acesti hormoni sub influenta hormonilor de la nivelul hipotalamusului. Orice dereglarare in functionarea corecta a hipotalamusului sau hipofizei determina o afectare a producerii de spermatozoizi. Pacientii cu afectare endocrinologica pot prezenta simptome determinate de valoarea scazuta a testosteronului si volum testicular redus. Aceste disfunctii endocrinologice pot fi congenitale sau dobandite pe parcursul vietii.

Cauze congenitale de hipogonadism hipogonadotrof: Sindromul Kallmann (pacientii de regula confirma faptul ca au unele dificultati cu simtul mirosului), sdr Prader-Willi, deficiente ale receptorilor de LH si FSH.

Cauzele dobandite de hipogonadism hipogonadotrof sunt: expunerea la radiatii, tumori la nivelul hipofizei, traumatisme cerebrale, hemocromatoza. Administrarea de steroizi poate duce, de asemenea, la disfunctii importante, cele mai frecvente cazuri fiind reprezentate de persoanele ce practica culturism de performanta sau au primit tratament cu steroizi pentru alte patologii.

Valoarea crescuta a prolactinei poate determina, de asemenea, inhibarea producerii de spermatozoizi.

Insuficienta testiculara

Din pacate, mai bine de jumatate din cazurile de insuficienta testiculara nu au o cauza documentata inca. Cauzele frecvente de insuficienta testiculara sunt: genetice, inflamatorii, infectioase, traumatice, vasculare si toxice.

Cauzele genetice cele mai frecvente sunt: sindromul Klinefelter, microdeletiile cromozomului Y, translocatii cromozomiale si alte sindroame genetice mai rare.

In cazul infectiilor, infectia cu virusul Urlian (oreionul) poate determina afectare testiculara (orhita) si insuficienta testiculara ulterioara. Traumatismele testiculare importante bilaterale determina fibroza testiculara si pierderea functiei testiculare. Episoade de torsiune testiculara pot determina insuficienta testiculara.

Pacientii cu cancere tratate prin chimioterapie sau radioterapie prezinta diverse grade de afectare a spermatogenezei ce poate merge pana la azoospermie. Din acest motiv se recomanda ca pacientii diagnosticati cu cancer si a caror speranta de viata este buna, si fara copii sau cu dorinta de a mai obtine o sarcina pe viitor sa fie consiliati catre prezervarea de sperma.

Pacientii cu afectiuni hepatice sau renale importante pot prezenta disfunctii de diverse grade in spermatogeneza.

O alta cauza de azoospermie este absenta coborarii testiculelor in scrot in mod fiziologic. De aceea este important ca toti pacientii ce se confrunta cu acest diagnostic sa intrebe parintii daca testiculele au fost prezente in scrot de la nastere.

Azoospermia de cauza obstructiva.

Cea mai frecventa cauza congenitala de obstructie este absenta bilaterala a vaselor deferente. Vasele deferente sunt canelele prin care spermatozoizii sunt transportati de la nivelul testiculelor catre canalele de ejaculare. Aceasta anomalie apare la pacientii ce sufera de fibroza chistica. Alte cauze sunt sindromul Young, obstructia idiopatica a epididimului si boala Von Hipple-Lindau.

Obstructia dobandita apare de regula din cauza unor infectii cu transmitere sexuala (cel mai frecvent gonoreea), tuberculoza, prostatita cronica sau epididimita.

Uneori, obstructia poate aparea in urma unor interventii chirurgicale cum ar fi repararea unei hernii inghinale, vasectomie sau interventii chirurgicale pentru hidrocel („apa la testicule”).

Care sunt investigatiile necesare pentru a stabili diagnosticul si tipul de azoospermie?

  1. Spermograma

  2. Genetice: cariotip genetic, microdeletii cromozom Y, mutatiile genei CFTR

  3. Hormonale: FSH, LH, Testosteron, Inhibina B, Prolactina, TSH

  4. Imagistice: in functie de situatii, ecografie testiculara si RMN cerebral

  5. Biopsie testiculara: in functie de caz

Cum se poate trata?

  • Imbunatatirea stilului de viata: mentinerea greutatii corporale in limite normale, renuntarea la fumat si schimbarea locului de munca in cazul in care presupune expunerea la caldura excesiva sau substante toxice.

  • Renuntarea/ schimbarea unor medicamente ce determina afectarea functiei testiculare

  • Tratamentul hiperprolactinemiei

  • Tratament hormonal in cazul hipogonadismului hipogonadotrop. Aceasta este situatia cea mai fericita si cu cele mai bune rezultate din punct de vedere reproductiv.

Care sunt sansele de a obtine o sarcina si cum o pot obtine?

Daca este vorba de un hipogonadism hipogonadotrop ce raspunde favorabil la tratamentul hormonal, se poate restabili functia testiculara si incerca pe cale naturala.

In cazul in care urma tratamentului hormonal tot nu se gasesc spermatozoizi in sperma, insa analizele indica faptul ca ar putea fi gasiti spermatozoizi la nivel testicular se va recurge la biopsie testiculara si Fertilizare In Vitro cu ICSI.

In cazurile de azoospermie obstructiva biopsia testiculara impreuna cu Fertilizare in Vitro si ICSI este una din metodele de electie. Interventiile chirurgicale de restabilire a permeabilitatii au rate relativ mici de reusita.

Sansele de reusita sunt destul de greu de aproximat, deoarece la unele cupluri, pe langa afectarea spermatogenezei, pot fi probleme si la partea feminina (rezerva ovariana scazuta, endometrioza, varsta peste 35 de ani, etc) determinand astfel o scadere a ratei de succes.

In cazurile nefericite in care nu se gasesc spermatozoizi la biopsii sau cuplul nu doreste efectuarea biopsiilor testiculare, se poate apela la importul de sperma de la donator.

Dr. Radu MAFTEI

28
feb.

Sarcinile pierdute recurent

Sarcinile pierdute recurent

Primesc destul de des intrebarea: daca am mai multe sarcini pierdute sufar de infertilitate? Raspunsul este NU!

Care este diferenta dintre infertilitate si sarcinile pierdute recurent?

Infertilitatea este definita ca incapacitatea unui cuplu de a obtine o sarcina dupa un an de zile de contact sexual regulat (2-3 zile) in absenta oricarei metode de contraceptie.

Sarcinile pierdute recurent se refera la situatia in care cuplul prezinta doua sau mai multe sarcini pierdute consecutiv sub 24 de saptamani de gestatie. In aceasta categorie intra atat sarcinile obtinute pe cale naturala, cat si cele obtinute printr-o tehnica de reproducere umana asistata (Inseminare Intrauterina, Fertilizare In Vitro). Sarcinile ectopice si cele molare nu intra in aceasta categorie.

Cat de des se intalneste aceasta problema?

Incidenta sarcinilor pierdute recurent este greu de stabilit, insa se aproximeaza ca fiind undeva in jur de 1-2%.

Care sunt cauzele cele mai frecvente?

1. Varsta, atat la femei, cat si la barbati. Varsta peste 35 de ani la femei este un important factor de risc.

2. Expunerea la mediu toxic: metale grele, pesticide, radiatii.

3.Endometrita cronica. Aceasta reprezinta o infectie cronica, caracterizata printr-o inflamatie cronica a endometrului si reprezinta un factor de risc important pentru esecul de implantare, sarcina ectopica si sarcinile pierdute recurent.

4. Anomaliile uterine. Atat cele congenitale (uter septat, uter bicorn, uter unicorn), cat si cele dobandite (sinechie uterina, polipi endometriali, fibroame uterine).

5. Trombofilia ereditara si cea dobandita (sindromul anticorpilor antifosfolipidici).

6. Cauze endocrinologice: deficitul de faza luteala, hipotiroidia si hipertiroidia netratata, hiperprolactinemia, sindromul ovarelor micropolichistice si rezerva ovariana scazuta (AMH sub valorile normale).

7. Cauze genetice la unul/ambii parinti.

8. Cauze imunologice.

9. Afectarea spermatozoizilor: morfologia spermatozoizilor sub limita normalului, gradul de fragmentare crescut al ADN-ului din spermatozoizi.

Cum se pot diagnostica aceste cauze?

1. O anamneza amanuntita a cuplului va scoate in evidenta posibilii factori de mediu sau familiali ce ar putea explica diagnosticul: expunere la mediu toxic a unuia/ambilor parteneri; consumul de tutun/alcool/droguri; tratamente cronice ce pot determina pierderi recurente; istoric de infectii pelvine repetate ce ar putea ridica suspiciunea unei endometrite cronice; istoric de boli autoimune in familie mostenite de pacienta, insa nedescoperite inca; copii cu malformatii sau sindroame genetice in familie ce ar putea ridica suspiciunea unei modificari genetice la unul din parteneri.

2. Ecografie endovaginala cu reconstructie 3D/4D pentru diagnosticarea anomaliilor uterine congenitale, a polipilor endometriali, a fibroamelor uterine, evaluarea rezervei ovariene prin AFC (numarul foliculilor antrali).

3. Histeroscopie diagnostica: cura chirurgicala a polipilor, a fibroamelor intrauterine, a septurilor sau sinechiilor. Biopsie endometriala in cazul unei suspiciuni de endometrita cronica.

4. Bilantul endocrinologic al pacientei: TSH, Ft4, ATPO, Prolactina, AMH, Vitamina D.

5. Cariotipul genetic din sangele periferic al ambilor parteneri.

6. Screeningul pentru trombofilia ereditara si sindromul anticorpilor antifosfolipidici.

7. Spermograma, spermocultura si grad de fragmentare a ADN-ului din spermatozoizi.

Cum se poate trata?

1. Corectarea factorilor de mediu/alimentari si compartamentali ai cuplului.

2. Consult hematologic si tratament de specialitate in cazul prezentei unei trombofilii.

3. Consult si tratament de specialitate in cazul prezentei unei afectiuni tiroidiene sau valori crescute a prolactinei.

4. Tratament antibiotic in cazul endometritei cronice.

5. Corectia chirurgicala perhisteroscopica a polipilor endometriali, fibroamelor intracavitare, a septurilor uterine sau a sinechiilor uterine.

6. In cazul afectarii spermogramei, in functie de criterii – Fertilizare in vitro cu Injectie intracitoplasmatica de spermatozoizi: ICSI/IMSI.

7. In cazul afectarii genetice a unuia din parteneri se va recurge la Fertilizare in Vitro cu testare genetica preimplantationala a embrionilor cu scopul de a transfera doar embrioni normali genetic.

Personal, consider ca suportul psihologic al cuplurilor ce sufera de sarcini pierdute recurent este esential. Pacientele ce sufera de aceasta problema sunt paciente anxioase, cu tulburari de stari de spirit ce pot merge catre diverse grade de depresie. Acest lucru apare din sentimentul, frustrant, ca sunt incapabile sa mentina o sarcina pana la termen si sa dea nastere unui copil.

Orice noua sarcina pierduta vine impreuna cu sentimentul de neputinta si pierderea increderii ca ar putea mentine o sarcina pana la termen. Din acest punct, sunt foarte multe paciente care isi pierd increderea in sine si de teama de a nu trece iarasi printr-un esec se protejeaza pentru a nu obtine o alta sarcina.

Studiile efectuate la pacientele cu sarcini pierdute recurent au aratat faptul ca pacientele considera pierderea sarcinii ca fiind echivalenta cu pierderea unei parti a corpului lor, aceasta ducand la sentimentul de goliciune si neimplinire. 30% din aceste paciente sufera de un anumit grad de depresie.

De aceea, suportul psihologic din partea familiei, prietenilor si cadrelor medicale ce intra in contact cu cuplul este foarte important.

Autor: dr. Radu MAFTEI

15
dec.

Infertilitate 50%-50%

In clinica Origyn Fertility Center, intelegem ca diagnosticul de “Infertilitate” are un impact emotional negativ major. Asa cum a aratat un studiu condus de Universitatea Harvard, diagnosticul de infertilitate are acelasi impact emotional ca si diagnosticul de cancer. Desi exista idea preconceputa ca infertilitatea este in principal de cauza feminina, studiile au confirmat ca proportia este de 50/50%.

Desi incidenta este aceeasi, barbatii accepta mult mai greu diagnosticul de infertilitate masculina si cu greu sunt convinsi sa ceara sfatul unui medic specialist in andrologie si infertilitate.

50% din cazurile de infertilitate sunt de cauza masculina.

Men and women

Cauzele infertilitatii masculine pot fi numeroase, insa, in 30-40% din cazuri nu se gaseste o cauza evidenta, vorbind in situatia aceasta de Infertilitate masculina de cauza idiopatica.

In stabilirea unui diagnostic corect, anamneza initiala a pacientului privind expunerea la factori de risc sau patologii asociate cu impact asupra spermatogenezei ne poate conduce catre diagnosticul corect.

Factorii de risc principali asociati cu infertilitatea de cauza masculina

  • Varsta

  • Stilul de viata

             – Consumul de: tutun, alcool, canabis si derivatele, opioide

             – Sedentarismul si obezitatea

  • Temperatura scrotala ridicata:

     – saune frecvente; bai fierbinti frecvente; meserii ce predispun la temperaturi crescute in zona testiculara (soferi, fabrici prelucrare a sticlei/otel)

  • Expunerea la mediu toxic (lacuri, vopsele, diluanti; substante toxice)

  • Istoric familial de infertilitate sau avorturi repetate

    Patologii asociate cu infertilitatea de cauza masculina

  • Testicul necoborat la nastere

  • Cauze genetice (Sdr Klinefelter, Fibroza chistica, sindrom Kallman)

  • Varicocel

  • Tumori testiculare

  • Traumatisme testiculare

  • Infectii ale tractului genitourinar ( testicule, epididim, prostata, vezicule seminale)

  • Cauze iatrogene: chirurgie, chimioterapie si radioterapie

  • Patologii sistemice: Diabet, patologii endocrine

CUM INVESTIGAM PARTEA MASCULINA?

Spermograma si spermocultura

Sunt cele doua investigatii standard ce ne ofera primele informatii cu privire la calitatea spematogenezei si severitatea afectarii ei.

Pentru efectuarea spermogramei, pacientul trebuie sa efectueze in prealabil un screening viral (AgHBs, AcHBc, Ac HCV, HIV1-2, VDRL) iar in momentul recoltarii probei de sperma sa aiba intre 2 si 5 zile de abstinenta sexuala asa cum prevede ghidul Organizatiei Mondiale a Sanatii (OMS) din 2010.

Gradul de fragmentare al ADN-ului din spermatozoizi

Integritatea ADN-ului este cruciala pentru dezvoltarea embrionara normala. Denaturarea ADN-ului se poate produce atat ca urmare a unor factori intrinseci: deficienta a protaminei sau mutatii ce afecteaza compactarea ADN-ului cat si a unor factori extrinseci: expunere la caldura (in special zona genitala), radiatii sau substante ce afecteaza functia testiculara. Odata aparuta aceasta fragmentare a ADN-ului, procesul este ireversibil. Sunt mai multe metode de a evalua gradul de fragmentare al ADN-ului in spermatozoizi: Comet, TUNEL, SCSA.

In Clinica Origyn Fertility Center utilizam ca si metoda de evaluare a integritatii ADN-ului metoda SCSA, deoarece aceasta apreciaza cel mai fidel gradul de fragmentare.

Aceast test poate demasca uneori o cauza masculina a infertilitatii la cazurile unde rezultatul spemogramei indica o Normozoospermie, insa in realitate, spermatozoizii desi sunt suficienti cu forme normale, au un grad inalt de fragmentare al ADN-ului.

Evaluare endocrinologica

Cauzele endocrine nu sunt frecvent intalnite in cazul barbatilor, asa incat analizele hormonale se indica strict in anumite cazuri.

Cel mai frecvent, evaluarea endocrinologica se recomanda in cazul in care concentratia de spermatozoizi este sub 10 milioane/mL, exista disfunctie sexuala prezenta sau exista alte semne clinice sau simptome ce indica o afectare endocrinologica.

Analizele initiale cuprind: FSH, LH, Testosteron, Inhibina B, Prolactina, TSH.

Examinarea ecografica

Screeningul Genetic

Anomaliile genetice pot determina infertilitate atat prin afectarea productiei de sperma, cat si prin afectarea transportului spermei.

Pacientii cu azoospermie de cauza nonobstructiva si cei cu oligozoospermie (<5milioane/mL) prezinta un risc crescut de a avea o anomalie genetica.

In aceste cazuri se indica screeningul pentru fibroza chistica si microdeletiile cromosomului Y si evaluarea cariotipului genetic.

Unul din rolurile importante ale consultului psihologic inaintea procedurii de FIV, consult obligatoriu in cadrul Clinicii Origyn Fertility Center, este acela de a ajuta pacientii in a accepta diagnosticul si a intelege ca nu sunt singurii ce intampina aceasta problema, precum si pentru a dezvolta metode de coping in ceea ce priveste stresul generat de procedura in sine si de tratamentul hormonal aplicat. De asemenea, un rol important il are si in restabilirea relatiei de cuplu, acolo unde partenerul infertil se culpabilizeaza pentru incapacitatea de a procrea si de a indeplini visul comun de a avea copii.

Cele mai des intalnite probleme in cazul infertilitatii masculine sunt cele legate de anxietate si depresie, cu consecinte ulterioare in asumarea rolului patern.

Din pacate, studiile arata ca de multe ori aceasta lipsa de informare si consiliere duce la o amanare a tratamentului, ceea ce este in detrimentul cuplului si duce indirect la scaderea ratei de succes.